Deva

Deva 

 Cazare Villa Brusselsscreenshot_20180626-124843-011716533887.jpeg

În perioada 28-29 aprilie am vizitat  orașul Deva și ne-am cazat la Villla Brusseles, am făcut rezervarea prin Booking. Și a costat  228 lei pentru o noapte, cameră pentru două persoane și mic dejun inclus. Pentru a obține un preț mai mic se poate face rezervare direct la recepția lor, prin telefon sau fizic. 🙂

Această prezentare necesită JavaScript.

Recomand Vill Brussels din toate punctele de vedere.  Aici găsești personal extrem de amabil, respect față de clienți, curățenie și nu în ultimul rând… liniște. Clienții sunt întâmpinați călduros chiar de către proprietara vilei și primesc din partea casei (ceai, cafea, fresh, limonadă sau prăjituri).

Ne-am simțit extraordinar și nu am avut nici un motiv de care să ne plangem.

Pentru mai multe detalii aveți link, Villa Brussels.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Ai vizitat Deva? Unde te-ai cazat? 🙂

Reclame

Franța- Colmar

Destinații pentru o vacanță de neuitat I

Franța – Colmar

Colmar  este un oraș în estul Franței, în regiunea Alsacia. După Strasbourg și Mulhouse, este al treilea oraș ca mărime din Alsacia. Colmar prezintă o climă semi-continentală. Acest oraș se află în marea câmpia alsaciană, la poalele munților Vosgi, avand în fața masivul numit „Le Grand Ballon”.

f192254c131c90c5ed0ebfd09b118974

În Colmar a fost instalată o copie a Statuii Libertății din New York, înaltă de 12 m, cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la ridicarea ei în America.[2]

dfc78c69ea9cb264f0af9ae7e1f22616

Numit de localnici „Mica Veneţie a Alsaciei”, oraşul Colmar este situat în partea de nord-vest a Franţei şi este unul dintre cele mai cunoscute şi reprezentative oraşe alsaciene.

5ddd52beac753da6cec0c91cb1b0718c

Obiective turistice:

Cartierul Tanners

Cartierul Tanners este locul de unde nu vă veţi mai dori să vă întoarceţi…un cartier pitoresc, cu case multicolore tipice alsaciene cu faţade de lemn datând din secolele XVII-XVIII; 

Atracţie importantă a Cartierului Tanners este  Palais de Justice ce datează din secolul al XVIII-lea. Un alt punct de interes este şi Hotel des Chevaliersde St-Jean, construit în stilul unui palat veneţian şi unul dintre cele mai neobisnuite conace renascentiste din Alsacia.

alsacecity

Cartierul-Tanners-Colmar-Alsacia-min

3071f3737f4bf463e90a16a80abae095

 

Cartierul Kruteanu (Mica Veneţie)

Cartierul Krutenau, numit şi Mica Veneţie din Alsacia (de aici şi renumele oraşului) reprezintă o oază de relaxare cu privelişti încântătoare, cu vedere la apa dar şi cu numeroase obiective turistice;

Cartierul Kruteanau se află lângă Rue Saint Jean şi reprezintă o oaza de relaxare cu privelişti încântătoare, cu vedere la apa dar şi cu obiective turistice precum Biserica Sf Martin, edificiu care se poate zări în departare, sau cu restaurante, poduri pietonale şi case în culori multicolore.

243b6e03aa7251bbf3167757e3664bdc

Clădirea Koifus

La intersecţia bulevardului Grand Rue cu Rue des Merchands, întalniţi clădirea Koifus ce odinioară a reprezentat centrul economic şi politic al oraşului Colmar, Alsacia.

7fdbbebb21b8c8c41e48363baca1df1d19d9dbba1e1ba51393c1052034dd54f6Koifhus-Colmar-Alsacia-min

Eglise des Dominicains

Eglise des Dominicains reprezintă un exemplu elocvent al arhitecturii gotice timpurii; edificiul a fost construit în anul 1283.

O parte a bisericii care în trecut era ocupată de mănăstirea dominicana gazduieşte astăzi Biblioteca Municipală. De la Eglise des Dominicains puteţi accede pe strada principala – Rue des Clefs, unde  puteţi zăbovi câteva ore, luând la pas magazinele din zona.

 

Eglise-des-Dominicains-Comar-Alsacia-min

Park Champ de Mars – Carousel 1900

 

Map 🙂

vins

Unde te poti caza:

Colmar Hotel

Hotelul Colmar se află în orașul Colmar, la 1 km de clădirea La maison des Têtes și la 1,2 km de Târgul de Crăciun din Colmar – Place des Dominicains.

Pentru poze, pareri si alte informatii accesati link-ul spre Booking.com

Hotel Saint-Martin

Situat în inima centrului vechi al oraşului Colmar, aproape de cartierul Petite Venise şi de celebra Rue des Marchands, Saint-Martin oferă camere liniştite, decorate în stil alsacian tradiţional.

Cele mai populare atracții

  • Gara Colmar 1 km
  • Eguisheim Christmas Market 5,4 km
  • Le Haut Koenigsbourg 19,3 km

Aeroporturi în apropiere

  • Aeroportul Basel-Mulhouse-Freiburg 54,6 km
  • Aeroportul Internațional Strasbourg 55,8 km
  • Aeroportul Baden 94,8 km

Cele mai apropiate puncte de atracție

  • Biserica colegială Saint-Martin 0,1 km
  • Biserica Protestantă Saint Matthieu 0,1 km
  • Pfister House 0,1 km
  • Muzeul Bartholdi 0,1 km
  • Colmar Covered Market 0,2 km
  • Biserica Dominicană 0,3 km
  • Colmar Christmas Market 0,3 km
  • Colmar Little Venice 0,3 km
  • Tribunal de Grande Instance de Colmar 0,3 km
  • Maison des Têtes 0,4 km

Pentru poze, pareri si alte informatii accesati link-ul spre Booking.com

 

 

Unde putem manca:

Restaurant Au Chasseur

Adresă4 Rue du Chasseur, 68000 Colmar, Franţa
Program Se inchide la ora  21
Mai multe poze cu acest minunat oras:
2b587981f0376588fd8382c4311c5341
94566f4275d9a3deeb96960ad0826cf2
bf3c42bf60053c4592ea7f8dbd9e8ad8
cf38f283288a6a61a882fd4b33f2fb95
e8b986e7509b91bace3db015fe5d1136

 

A vizitat cineva acest oras? 🙂

 

 

     S.A

 

Fluturi- Irina Binder VOL 1 (Partea V)

Fluturi- Irina Binder VOL 1

Autor: Irina Binder

Numar pagini: 262

An aparitie: 2013

Gen: Romance

Nota: 3/5

Citate:

“Azi mă voi ierta. Cred că numai așa voi putea merge mai departe.

Mă voi ierta pentru că am obosit să mă condamn atât de mult și de aspru pentru tot ceea ce am făcut și pentru ce nu am făcut. Am fost cel mai dur judecător al meu. Și între timp am ajuns să fiu propriul meu călău. Ajunge!

M-am condamnat destul pentru greșeli, pentru vorbe spuse la nervi, pentru că am rănit oameni care nu au meritat.

M-am condamnat pentru toate promisiunile pe care nu le-am respectat.

M-am condamnat pentru ceea ce am fost și pentru că nu am reușit să fiu mereu cine mi-am dorit să fiu.

M-am condamnat pentru nefericirea mea și a altora și mi le-am asumat.

M-am condamnat pentru ceea ce nu am spus și nu am făcut la momentul potrivit, pentru drumuri abandonate și pentru că nu am avut curaj să îmi ascult inima.

M-am condamnat când m-am trezit în fața unor uși închise definitiv.

M-am condamnat pentru că nu am știut să prețuiesc anumite persoane, pentru că am alungat de lângă mine oameni care m-au iubit.

M-am condamnat pentru că am luat decizii sub impulsul momentului, pentru că nu am fost matură când a trebuit și copil atunci când am avut nevoie.

M-am condamnat pentru alegeri, pentru eșecuri, pentru vise pe care nu mi le-am împlinit și pentru că am trăit jumătăți de măsură.

M-am condamnat pentru că am fost superficială, pentru că m-am amăgit, pentru că nu am știut să iert la momentul potrivit.

Azi mă voi ierta. Voi face pace cu mine, cu trecutul și cu ceilalți, pentru că numai așa pot merge mai departe. Am tot dreptul să mă iert…”, am scris în jurnal.

„Chiar trebuie să mă iert!  Trebuie să îmi iert inima care a ales nebunește. Sau poate rațiunea care a ales prostește.”

  • Oare exista destin? Sau destinul este de fapt rezultatul actiunilor si alegerilor noastre?
  • Secretele costa si nu imi place sa raman datoare.
  • Nu stii niciodata ce va fi, daca nu incerci.
  • Otelul din ton nu se potriveste cu mierea din privire.

-Stii ca una dintre poreclele mele e Ciel?

-Ti se potriveste. Ba senina, ba cu nori, ba cu raze fierbinti, ba cu furtuni.

Am ramas cu sufletul plin de regrete si  cu o durere pe care timpul nu a vindecat-o, asa cum as fi sperat, ci doar a anesteziat-o.

Fluturi- Irina Binder VOL 1 (Partea IV)

Fluturi- Irina Binder VOL 1

Autor: Irina Binder

Numar pagini: 262

An aparitie: 2013

Gen: Romance

Nota: 3/5

Citate:

Cu toate acestea am trăit mai multe povești de iubire. Pentru că iubirea oferă fel și fel de povești. Sunt povești frumoase, trecătoare, amăgitoare, menite doar să ne ofere experiențe, lecții, amintiri. Sunt povești care ne aduc atâta dezamăgire, încât ne fac să nu mai credem în iubire, să nu ne-o mai dorim și să ne condamnăm la singurătate. Sunt povești de iubire care ne vindecă de răni lăsate de iubiri trecătoare și care ne fac să cunoaștem iubirea adevărată; sunt povești de iubire după care regretăm, întrebându-ne mereu „cum ar fi fost dacă…?”; sunt povești de iubire în care numai unul iubește, sperând că va fi la rându-i iubit înapoi; sunt povești de iubire scurte, care se transformă cu timpul în prietenii frumoase. Mai sunt și povești de iubire care există numai în visele noastre, poate pentru că iubirea nu ne este împărtășită de celălalt, sau poate pentru că destinul nu vrea să ne permită să trăim acea poveste. Și mai sunt povești de iubire pe care, în sufletul nostru, le trăim mult timp după ce acestea s-au terminat.


Nicio poveste nu seamănă una cu alta, chiar dacă toate au în comun iubirea. Din fiecare învățăm ceva, altceva, despre noi înșine, despre oameni, despre viață sau lipsa ei. Și după fiecare poveste, deși nu mereu ne schimbăm, mereu ne reinventăm. Devenim mai naivi sau mai realiști, mai curajoși sau mai temători, mai încrezători sau mai sceptici, mai buni sau mai răi, mai calzi sau mai reci, iar într-un final ne regăsim.


  Fiecare dintre poveștile mele de iubire m-a învățat ceva. 

Am învățat să aștept, să pierd, să iert și chiar și să urăsc. 

Am învățat să renunt, să mă prefac, să mint, să mă mint, să înșel, să mă înșel… Am învățat că a aștepta după alții înseamnă timp pierdut și amânări inutile.

Am învățat că nu are rost să mă zbat să fac parte dintr-o viață în care nu sunt dorită și nici să rămân în locuri unde nu mai am niciun rost. 

Am învățat să fiu mai rezervată în a mă implica sufletește și să fac diferența între cei care mă iubesc și cei care doar mă folosesc. 

Am învățat că rațiunea nu poate fi mereu în consens cu inima și că ambele pot fi supuse rătăcirilor. 

Am învățat să respect și să accept alegerile celorlalți, chiar dacă acestea îmi influențează viața și îmi răstoarnă universul. 

Am învățat că iubirea nu trebuie păzită. 

Am învățat că nu merită să plâng după oamenii care nu m-au iubit și care m-au abandonat. Că aceia care m-au însoțit o perioadă pe drumul meu, iar apoi au cotit brusc pe alte drumuri, nu au fost decât niște umbre, care doar m-au privat de soare… 

Am învățat că responsabilă pentru toate evenimentele care conturează mai mult sau mai puţin viaţa unui om, este iubirea. Că fericirea dar şi toată nefericirea, durerile şi bucuriile, momentele de extaz precum şi decăderile, iluziile şi praful ce rămâne uneori în urma lor, transformarea și statornicia care definesc viața sunt controlate într-un mod haotic de iubire și de modul în care noi, oamenii, ne abandonăm ei. Pentru că oamenii nu pot trăi fără iubire și nu sunt meniți să fie singuri. Pentru că oricât de împliniți ar fi în plan familial, social, profesional, material, sau din orice alt aspect care banalizează existența umană, nu pot fi compleți fără un suflet alături.

 Uneori, în goana după iubire aceștia ajung în impasuri și sunt forțați să facă alegeri care de multe ori îi poartă pe căi și mai pline de disperare. Mulți dintre ei, însă, nu realizează importanța și valoarea unui suflet pereche, alături de care să împartă pământul, aerul, orizontul și viața și preferă să se arunce orbește în povești de iubire incerte. Pentru că iubirea nu este rațională și nu putem alege pe cine să iubim. Pentru că la capătul tuturor luptelor interioare între inimă și rațiune, inima este cea care ia decizia finală.

Fluturi- Irina Binder VOL 1 (Partea III)

Fluturi- Irina Binder VOL 1

Autor: Irina Binder

Numar pagini: 262

An aparitie: 2013

Gen: Romance

Nota: 3/5

Citate:

Omenirea astepta cu bucurie Craciunul, dar eu asteptam doar sa treaca. Timpul era singura mea speranta catre uitare,acceptare si vindecarea ranilor. Eram deprimata, descurajata si pierduta. Desi eram o femeie foarte tanara, aveam un suflet imbatranit,niciun chef de viata si nicio perspectiva. Ma zbateam intre sentimente contrare, ma invinovateam si ma autocompatimeam. Imi plangeam de mila si uram neputinta mea de a schimba ceva.

„Avea cel mai bun suflet pe care îl cunoscusem vreodată la un om. Era sensibil şi bun, empatic şi cald, blând şi uman, capabil să își ofere prietenia și iubirea, până la sacrificiu. Era singurul om lipsit de orice urmă de egoism pe care-l cunoşteam, iar eu eram singura care uram asta la el.”

  De fapt viata mea era un cumul de povesti, care mai de care mai halucinante, mai frumoase sau mai triste. Si cum nu poat exista povesti fara personaje, a trebuit sa intalnesc fel si fel de oameni. Oameni care, prin modul in care au intrat in sufletul meu, au contribuit mai mult sau mai putin la formarea mea ca om.

„Când eram mica, tata mi-a spus ca sufletul meu este un castel. Ca indiferent de luptele care se dau în afara lui, eu trebuie sa pastrez interiorul frumos si curat. Sa nu îl aglomerez cu lucruri inutile si sa nu primesc pe oricine înauntru. Dar, odata cu trecerea timpului am uitat sfatul lui. 

Asa ca, am primit în sufletul meu pe oricine a dorit sa intre, fiind poate mult prea ospitaliera. Dezamagirile, însa, m-au schimbat, facându-ma sa ma tem de aceia care ar putea da buzna, aducand cu ei rautati, interese proprii si fara niciun sentiment frumos. Asta pentru ca au fost oameni care au navalit în sufletul meu aducând cu ei minciuni si „te iubesc-uri” pline de ipocrizie. Atlii au intrat aducând dupa ei noroi si obligându-ma sa fac curat în urma lor. Iar atunci când au plecat au luat tot ce au putut, tot ce am avut mai bun si mai frumos, lasându-ma saraca si singura.

Au fost si oameni cu care am comunicat într-un fel ridicol, tinându-i afara, în fata usii sufletului meu, pentru ca mi-a fost teama sa le permit sa între. Si de multe or,i am gresit. Pe altii i-am rugat sa intre, atunci când m-am simit prea singura. Si astfel, castelul meu a fost vizitat de fel si fel de oameni. Oameni buni, oameni rai, oameni sinceri si oameni falsi. Oameni care au contat si simpli

trecatori, care nu au lasat nici o urma si nici o amintire. Unii au ramas în castel, altii au plecat, unii au fugit, iar câtiva au promis ca se vor întoarce. 

Unii dintre cei care au plecat au lasat marturii ale trecerii lor prin castelul meu: dor, regrete, dezamagiri, întrebari fara raspuns, lacrimi si dureri. Foarte putini au lasat ceva frumos si bun: amintiri frumoase, lectii pretioase si iubire.

Asta pentru ca au fost prea putini cei care m-au iubit cu adevarat”

Fluturi- Irina Binder VOL 1 (Partea II)

Fluturi- Irina Binder VOL 1

Autor: Irina Binder

Numar pagini: 262

An aparitie: 2013

Gen: Romance

Nota: 3/5

Citate:

Viața nu te întreabă niciodată dacă ești pregătit sau nu de o nenorocire. Nu îți dă niciun preaviz și niciun avertisment înainte să te surprindă cu un necaz, care să îți prăbușească întreg universul. 

Nu te întreabă dacă e prea devreme sau prea târziu, nici dacă e corect sau nu. 

Nu te întreabă dacă vei suporta sau nu, nici dacă ești pregătit sau nu ca să pierzi tot ce ai. 

Nu te întreabă cât de mult iubești pe cineva sau cât de mult depinzi sufleteşte de anumiţi oameni atunci când îi va răpi de lângă tine, obligându-te să înduri chinul şi amărăciunea singurătății. 


Nu te întreabă dacă ești copil sau încă prea tânăr ca să îți pierzi părinții. 


Nu, viaţa nu te întreabă nici dacă ești sau nu destul de puternic pentru a trece printr-o decepție.


Nu te întreabă cât ai râs, înainte să te facă să plângi, nici cât te-ai bucurat, înainte să te facă să suferi

.
Nu te întreabă dacă meriți sau nu să fii rănit, batjocorit, umilit, trădat, părăsit, judecat. 


Nu te întreabă ce ai făcut bun sau rău și, de multe ori, te răsplătește cu rău pentru faptele tale bune. 


Nu te întreabă dacă vei putea trăi într-un alt loc sau dacă eşti pregătit să renunţi la visele tale şi la drumul ales atunci când îţi schimbă brusc direcţia de mers şi te smulge din locul în care sufletul tău se simte acasă. 


Nu te întreabă câte ai și câte ai sacrificat pentru a avea un ceva, atunci când te păgubește de tot ce ai agonisit. 


Nu te întreabă cât de fericit ai fost sau dacă măcar ai fost fericit vreodată, înainte de a te copleși cu nefericire.


Nu te întreabă dacă ai apucat să trăiești şi dacă ți-ai împlinit măcar o parte din vise, înainte să te lovească nemilos cu o boală care îți va arăta cu paşi uneori lenţi şi nemiloşi sfârşitul. Sfârşitul planurilor tale, viselor tale, gândurilor tale, iar într-un final, sfârşitul tău. 


Nu. Viaţa nu te întreabă niciodată nimic. Nu ține cont de cine ești și de ce ai făcut bun sau rău. Ea doar îți dă un test de supraviețuire, o lovitură şi te lasă să te descurci. Şi aici apar opţiunile… toate sub formă de lecţii, unele mai dure altele mai blânde, dar în urma cărora cu siguranţă te vei schimba, de multe ori atât de mult, până la a nu te mai recunoaște pe tine.
Toate aceste lovituri îți dau ocazia să îți testezi limitele și să forțezi depășirea acestora. Îți dau ocazia să vezi cine te-a iubit cu adevărat și cine te-a iubit doar declarativ şi interesat. Îți vor da ocazia să vezi cine ești, ce poți și ce însemni, atât pentru cei din jurul tău, cât şi pentru tine însăţi.
Cu toate acestea, oricât de multe experiențe vei trăi, nu vei ști niciodată câte poți îndura… Pentru că oamenii nu îşi cunosc limitele. Nu vei ști unde vei ajunge și nici felul în care te vor schimba loviturile primite, care, te pot înrăi sau te pot face mai bun; te pot transforma într-un om puternic, încrezător, luptător sau te pot transforma într-un om vulnerabil, speriat, resemnat.
Viaţa, drumurile, loviturile şi oamenii ei, te pot îndepărta sau te pot apropia de tine… totul ţine doar de alegeri.

Fluturi- Irina Binder VOL 1 (Partea I)

Fluturi- Irina Binder VOL 1

Autor: Irina Binder

Numar pagini: 262

An aparitie: 2013

Gen: Romance

Nota: 3/5

Citate:

 

Cine sunt?

Chiar aşa, cine sunt eu? Sunt doar un om ca toţi oamenii… un om cu calităţi şi cu defecte în armonie, un om care s-ar putea mândri cu câteva fapte măreţe, dar totodată ar trebui să se simtă ruşinat de anumite fapte care nu-i fac cinste… Un om cu greşeli omeneşti, cu experienţe de viaţă frumoase dar şi urâte, un om cu frământări interioare şi cu temeri, un om care a fost foarte fericit dar şi cumplit de nefericit,  un om care s-a prăbuşit şi s-a ridicat de multe ori, un om care de câteva ori s-a abandonat pe sine, dar care s-a regăsit de fiecare dată. Un om care a crezut orbeşte în oameni, în fericire şi în iubire și care a cunoscut gustul amar al eșecurilor și al dezamăgirilor…

Sunt un om care a avut şi decăderi, care a minţit, care a trădat, care a vorbit de rău, care a judecat fără să cunoască, dar care, într-un final, conștient și dezgustat de toate decăderile lui,  le-a regretat și s-a străduit să evolueze spre bine…

Sunt un om care a înţeles într-un târziu că viaţa nu trebuie să fie perfectă pentru a fi fericit şi că fericirea nu este condiţionată de a avea totul, ci de a te avea pe tine, de a fi liber și de a avea iubire… Un om care s-a trezit adeseori în rutină şi amorţit, care a rătăcit pe drumuri incerte şi care a făcut alegeri proaste…

Sunt un om care a înțeles ca iubirea nu oferă garanții, că ea devine uneori amărăciune, că fiecare fluture din stomac își ia zborul și că oricât de mult am iubi și oricât de mult ne-am dărui, oamenii ne pot abandona ca și cum nu am însemnat nimic pentru ei.

Sunt un om care a cunoscut binele şi răul, care a ales raţional dar şi iraţional, un om care atunci când privește în urmă are multe regrete, multe lucruri nespuse, promisiuni neonorate, vise neîmplinite…

Sunt un om simplu, un om visător, un om cald, căruia nu-i este ruşine să îşi strige iubirea în gura mare, care își recunoaște greșelile și înfrângerile cu demnitate și curaj, un om care nu se teme de judecățile lumii.

Sunt un om care iubește oamenii, care le înțelege rătăcirile și care nu uită că a avut propriile rătăciri… Un om care respectă alegerile celorlalți oricâtă durere i-ar aduce și care nu judecă oamenii după prejudecăți proprii…

Sunt doar un om care a depins sufleteşte de alţii şi care a fost abandonat… și de care au depins câteva persoane pe care nu a avut tăria să le abandoneze, fiind incapabil să facă din propriile eșecuri acte de răzbunare… Sunt un om care a fost curtat de moarte şi care a refuzat-o ferm, luptând cu puteri nebănuite date de Dumnezeu… Un om care a pierdut mult, uneori totul, fiind nevoit să o ia de la zero de câteva ori…

Sunt doar un om care a uitat de multe ori cine este şi cine vrea să devină, dar pe care iubirea l-a făcut să regăsească mereu drumul către sine.

Sunt un om care râde cu lacrimi şi care plânge în hohote, un om care e capabil să plângă toată noaptea, iar ziua să iasă în lume zâmbind… Un om care, deşi e plin de răni, uită de orice durere atunci când cineva drag suferă… Un om lipsit de egoism, care acceptă că uneori trebuie să se pună pe locul doi…

Sunt un om care iartă fără a aştepta să i se ceară iertare, care acordă încă o şansă şi încă una,  crezând în reabilitare, un om capabil să uite orice rău, dacă i se oferă puţină iubire…

Sunt un om care se îndrăgosteşte nebuneşte şi fulgerător, care nu-i uită şi nu-i urăşte pe aceia pe care i-a iubit cândva… Sunt un om imprevizibil de multe ori, un om care a spus „pleacă!” atunci când ar fi vrut să spună „rămâi!”, un om care a plecat atunci când ar fi vrut să rămână, un om care ar fi vrut să plece atunci când a rămas…

Sunt un om dependent de iubire și de frumos, pe care îl bucură ploaia, soarele, zăpada, râsul copiiilor, îndrăgostiții care se privesc cu iubire, bătrânii care se țin de mână, cățeii care cerșesc mângâieri… Un om pe care orice atenţie mică şi neînsemnată îl face fericit, un om căruia o îmbrăţişare îi poate alunga toate temerile lumești, un om care se trezeşte noaptea şi mulţumeşte divinităţii pentru tot, un om care vrea să dăruiască tot ceea ce are mai bun, care suferă odată cu ceilalţi, care şi-ar dori să aline singurătăţi şi să ofere mângâiere celor îndureraţi… Un om capabil să muncească neobosit ca să facă o bucurie cuiva…

Sunt un om cu care se poate vorbi despre orice, un om care a învățat să asculte și să înțeleagă dincolo de cuvinte și să vadă dincolo de un chip și de măști…

Sunt un om care se teme de singurătate, care nu se bucură de nimic dacă nu împarte cu alții,  un om care nu poate trăi doar pentru el… 

Sunt un om cu stări sufletești extreme, un om plin de pasiune, un om care trece în câteva clipe de la agonie la extaz… Un om fragil și vulnerabil, dar totodată o forță…
Sunt un om care se agață cu disperare de orice fărâmă de fericire și căruia i se prăbușește întreg universul atunci când este părăsit, rănit, dezamăgit…
Sunt un om sincer, lipsit de ipocrizie, un om care a învățat că adevărul spus cu voce tare îi îndepărtează doar pe cei nesinceri…
Sunt un om care va avea întotdeauna timp pentru oameni, o vorbă bună, o mângâiere, un zâmbet, o lacrimă și o inimă primitoare…

Sunt doar un om… iubit, urât, aprobat, dezaprobat, acceptat, respins, înțeles, neînțeles, admirat, judecat… sunt doar un simplu om care are nevoie de pace interioară, de echilibru, de locul lui sub soare, de steaua lui pe Cer, de vise… un om care vrea să iubească şi să fie iubit.

„EU”

Am fost altfel decât s-a văzut…

Nu oricine-a vrut să mă cunoască.

Iar de unii care, să mă știe-au vrut
Eu m-am protejat purtând o mască.

Am iubit pe cine nu m-a vrut
Și am părăsit pe cine m-a iubit
Am greșit cui nu m-ar fi rănit
Și-am iertat pe cine n-a greșit

Am găsit ce nu am căutat
Și am căutat ce e de negăsit
Am crezut în ce n-a existat
Și de adevăr prea des m-am îndoit.

Mi-au fost refuzate multe vise
Dar coșmarurile s-au adeverit
Mi-a fost dat să bat la uși închise
Însă-n viața mea pe-oricine am primit

Am plâns în momente fericite
Și am râs când sufletu-mi plângea
Am șoptit când îmi venea să urlu
Și-am urlat când vocea mea șoptea

Am pierdut ce-a fost mai de valoare
Și am câștigat ce nu mi-a trebuit
Am păstrat comori imaginare
Iar ce-a fost de preț am risipit

N-am cerut și totuși am primit
Bune, rele, toate le-am cărat.
Ce-a fost gratis prea scump am plătit
Ce-a fost scump mi-a fost ușor iertat.

Am mers drept pe căi întortocheate
Și m-am rătăcit ades pe drumuri line
M-am pierdut de multe ori, departe
Dar mereu am găsit drumul către mine

Aveam totul când n-aveam nimic
Și-am dus lipsuri când aveam de toate
Am fost moartă, chiar de am trăit
Și-am fost vie când eram pe moarte…

Am ales ce-a fost mai rău din bune
Mi s-a dat ce-a fost mai bun din rău
M-am pierdut și regăsit în mine
Dar am îndrăznit ca să fiu EU… mereu!

Jurnalele Vampirilor- Vanatorii- Fantoma- Vol 8

Jurnalele vampirilor- vol 8 Vanatorii-Fantoma – L. J. Smith

Autor: L. J. Smith

Titlu original: The Vampire Diaries- The Hunters- Phantom

Numar pagini: 448

An aparitie: 2012

Gen: Fantasy, SF, Romance

Nota: 4/5

” Meredith: Am fost geloasa pentru ca mi-era frica sa nu mi-l ia. Dar daca ar fi putut sa mi-l ia, asta ar fi insemnat ca nu-mi era menit mie.

Nu poti fura o persoana. ”

” Fantoma geloziei: Gelozia poate sa arda mai fierbinte decat focul si mai rece decat gheata.”

Jurnalele Vampirilor-Întoarcerea- Miezul noptii- vol 7

Jurnalele vampirilor- vol 6 Intoarecerea -Miezul noptii- L. J. Smith

Autor: L. J. Smith

Titlu original: The Vampire Diaries- The Return- The Midnight

Numar pagini: 608

An aparitie: 2011

Gen: Fantasy, SF, Romance

Nota: 3/5

„Elena: – Tocmai te-am sarutat. Si aum te sarut din nou. Simti asta?

 Damon: – Pentru totdeauna, Elena spuse Damon. O  sa… iau sarutul cu mine. Acum face parte din fiinta mea… Intelegi? ”

„Damon: O sa-ti aduci aminte? Pentru mine? Doar ca…am iubit o data-doar odata, cu adevarat, in intreaga mea viata. Poti sa nu uiti ca te-am iubit pe tine? Asta face ca viata mea… sa valoreze… ceva…”